Dicționare ale limbii române

2 intrări

13 definiții pentru violat

VIOLÁ, violez, vb. I. Tranz. 1. A nesocoti, a nu respecta, a încălca un angajament, o lege, o convenție, o dispoziție. 2. A intra undeva prin violență, a pătrunde cu forța, a deschide prin abuz ♦ A pângări, a profana. 3. A săvârși un viol. [Pr.: vi-o-la] – Din fr. violer, lat. violare.
VIOLÁ, violez, vb.I. Tranz. 1. (Cuprivire la legi, porunci, angajamente, dispoziții, drepturi etc.) A nesocoti, a nu respecta, a călca, a încălca. Au violat constituția! se aprindea oratorul de la tribună. PAS, E. I 280. Turcia... viola toate tractatele... noastre. NEGRUZZI, S. I 331. 2. A intra undeva prin violență, a pătrunde cu forța; a deschide prin abuz. A viola domiciliul cuiva. A viola spațiul aerian al unui stat. A viola secretul corespondenței. ♦ A pîngări, a profana. A viola un mormînt. 3. A necinsti o femeie, făcînd uz de forță; a comite un viol.
violá (a ~) (vi-o-) vb., ind. prez. 3 violeáză
violá vb. (sil. vi-o-), ind. prez. 1 sg. violéz, 3 sg. și pl. violeáză
VIOLÁ vb. 1. a batjocori, a necinsti, a silui, (Transilv.) a căzni, (înv.) a rușina, a sili, a spurca, (fig.) a pângări. (A ~ o femeie.) 2. a forța, a sparge, a strica, (înv.) a silnici. (A ~ încuietoarea ușii.) 3. v. profana. 4. v. contraveni.
VIOLÁT adj. necinstit, siluit. (Femeie ~.)
VIOLÁ vb. I. tr. 1. A nu respecta, a călca o lege, o dispoziție. 2. (Jur.) A intra, a pătrunde (undeva) cu forța; a forța. ♦ A profana. 3. A silui, a necinsti (o fată, o femeie). [Pron. vi-o-. / cf. fr. violer, lat. violare].
VIOLÁ vb. tr. 1. a încălca, a nesocoti o lege, un angajament, un drept. 2. (jur.) a pătrunde cu forța; a deschide prin abuz. 3. a silui, a necinsti (o fată, o femeie). ◊ a profana. 4. (fig.) a ~ conștiința = a impune prin forță unele idei. (< fr. violer, lat. violare)
A VIOLÁ ~éz tranz. 1) (legi, angajamente, dispoziții) A nesocoti, comițând o abatere; a încălca. 2) (obiecte bine închise) A deschide cu forța; a forța. 3) (lucruri sau ființe considerate sacre) A supune unui sacrilegiu; a pângări; a profana. 4) (persoane de sex feminin) A supune unui viol; a necinsti; a silui; a batjocori. [Sil. vi-o-] /<fr. violer, lat. lat. violare
violà v. 1. a întrebuința violența; 2. a lucra contra, a înfrânge: a viola o lege; 3. a călca: a viola un jurământ, a viola un domiciliu.
*violéz v. tr. (lat. víolo, -áre; fr. violer). Siluĭesc, stric, deschid cu violență (cu forța): a viola o scrisoare, o ladă, un sechestru. Fig. Calc, înfrîng: a viola legea. Silesc (constrîng): a viola conștiințele.
VIOLA vb. 1. a batjocori, a necinsti, a silui, (Transilv.) a căzni, (înv.) a rușina, a sili, a spurca, (fig.) a pîngări. (A ~ o femeie.) 2. a forța, a sparge, a strica, (înv.) a silnici. (A ~ încuietoarea ușii.) 3. a batjocori, a necinsti, a pîngări, a profana, a spurca, (înv. și pop.) a prihăni. (A ~ un loc considerat sfînt.) 4. a se abate, a călca, a contraveni, a încălca, a nesocoti, (înv.) a păși, a sparge, a stropși, a știrbi. (A ~ legea.)
VIOLAT adj. necinstit, siluit. (Femeie ~.)

Violat dex online | sinonim

Violat definitie

Intrare: violat
violat adjectiv
Intrare: viola
viola conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
  • silabisire: vi-o-la