Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru vindigălui

vindigăluí, (vingălui), vb. refl. – (reg.) A se ospăta, a petrece: „Acolo îți bea, / Acolo îți mânca, / Acolo vi-ți vindigălui” (Bârlea, 1924: 369). (Trans., Maram.). – Din vindig, vindic + suf. -ălui, cf. magh. vendégel (MDA).
vindigăluí, (vingălui), vb. refl. – A se ospăta, a petrece: „Acolo îți bea, / Acolo îți mânca, / Acolo vi-ți vindigălui” (Bârlea 1924: 369). – Din magh. magvendégel „a se ospăta”.

Vindigălui dex online | sinonim

Vindigălui definitie

Intrare: vindigălui
vindigălui