VIÉRBĂ, vierbe, s. f. (Regional) Grup de trei fire de tort formînd o unitate de măsură la urzit (egală cu a zecea parte dintr-o jirebie). – Pronunțat: vi-er-.

VIÉRBĂ, vierbe, s. f. (Reg.) Grup de trei fire de tort, formând o unitate de măsură la urzit. [Pr.: vi-er-] – Slav (v. sl. vrŭbĭ).