8 definiții pentru ventricea
VENTRICEÁ, ventricele,
s. f. (Bot.) Ventrilică (
1). –
Et. nec. VENTRICEÁ, ventricele,
s. f. (
Bot.) Ventrilică (
1). –
Et. nec. VENTRICEÁ, ventricele,
s. f. Plantă erbacee, cu tulpina culcată, cu flori mari, albastre, la subțioara frunzelor (Veronica tournefortii). Un gorun negru și singuratic pe lîngă care trec... e năpădit la poale de ventricele. CAMIL PETRESCU, O. I 266.
ventriceá s. f.,
art. ventriceáua,
g.-d. art. ventricélei;
pl. ventricéle,
art. ventricélele
ventriceá s. f., art. ventriceáua, g.-d. art. ventricélei; pl. ventricéle VENTRICEÁ s. v. ventrilică. ventrilică (ventricea) f. plantă cu proprietăți vulnerare (Veronica). [V. vetrice și vintre].
VENTRICEA s. (BOT.; Veronica tournefortii) ventrilică. Ventricea dex online | sinonim
Ventricea definitie
Intrare: ventricea
ventricea substantiv feminin