13 definiții pentru usnă
ÚSNĂ, usne,
s. f. (
Pop.)
1. Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc; gură, buză. ♦ Marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot. ♦ Marginea de sus a unei luntre.
2. Ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus). ♦ Parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn. – Din
sl. ustĭna. ÚSNĂ, usne,
s. f. (
Pop.)
1. Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc; gură, buză. ♦ Marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot. ♦ Marginea de sus a unei luntre.
2. Ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus). ♦ Parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn. – Din
sl. ustĩna. ÚSNĂ, usne,
s. f. 1. Marginea de sus a unei oale sau a altui vas adînc; gură, buză. ♦ Marginea răsfrîntă a unui clopot; buză. ◊
Expr. A suna într-o usnă = a lovi cu limba numai într-o parte (în semn de alarmă). Clopotul cel mare niciodată n-a sunat într-o usnă fără să puie tot orașul în mișcare. NEGRUZZI, S. I 284. ♦ Marginea de sus a unei luntre. I-a umplut... [luntrea] cu pămînt pînă peste usnă. SANDU-ALDEA, U. P. 115.
2. Împrejmuire (de lemn) la o fîntînă; ghizd. ♦ Lărgitură la baza puțurilor vechi de sare, făcută pentru a sprijini armătura de lemn.
úsnă (
pop.)
s. f.,
g.-d. art. úsnei;
pl. úsne
úsnă s. f., g.-d. art. úsnei; pl. úsne ÚSNĂ s. v. buză, gură, margine. ÚSNĂ s. (reg.) slai. (~ la luntre.) úsnă (-ne), s. f. –
1. Gură, buză. –
2. Margine, ghizd. –
Var. uznă,
înv. ustnă.
Sl. ustĭna (Tiktin).
Sec. XVI,
înv. ÚSNĂ ~e f. pop. 1) Margine puțin răsfrântă (la gura unei oale sau a altui vas, a unui clopot, în partea superioară a unei luntre etc.); buză. 2) Ghizdul fântânii de la nivelul solului în sus. /<sl. ustiná usnă f. Mold.
1. limba clopotului;
2. vatra luntrei. [Serb. USNA, buză].
úsnă, úznă și
ústnă f., pl. e (vsl. ustĭna, buză, d. ustĭ, ușa, rudă cu lat. ostium, ușă; bg. sîrb. usna, buză; bg. rus. ustá, p. gură. V.
ușă). Vechĭ. Buză. Azĭ. Trans. Olt. Munt. Mold. Marginea (buza) unuĭ vas (pahar, clopot, luntre, corabie): ceamurĭ înfundate pînă la usnă (Oltenița, VR. 1912, 10, 54). – Și
usmă (Olt. Rev. I. Crg. 4, 250). V.
copastie. usnă s. v. BUZĂ. GURĂ. MARGINE. USNĂ s. (reg.) slai. (~ la luntre.) Usnă dex online | sinonim
Usnă definitie