tâmbár, tâmbáre, s.n. (înv.) veșmânt, haină (femeiască), manta.

tâmbar n. od. manta femeiască: un tâmbar de șahmarand verde OD. [Gr. mod.; TAMBÁRI (din it. tabarro)].

tîmbár n., pl. e (ngr. tambári [scris tamp-], d. it. tabarro, manta). Vechĭ. Veșmînt. Cămașă. Un fel de manta femeĭască (Iorga, Negoț. 166).