TRETÍN, -Ă, tretini, -e, s. m. și f. (Înv. și pop.) Animal (mai ales cal) de trei ani. [Acc. și: trétin] – Treti + [noa]tin.

TRETÍNĂ, tretine, s. f. Amendă pe care o plătea în Evul Mediu, în Moldova, hoțul prins asupra faptului, egală cu a treia parte din valoarea lucrurilor furate. [Acc. și: trétină] – Cf. sl. tretiĭ.

TRETÍN, -Ă, tretini, -e, s. m. și f. (Pop.) Animal (mai ales cal) de trei ani. [Acc. și: trétin] – Treti + [noa]tin.

TRETÍNĂ, tretine, s. f. Amendă pe care o plătea în evul mediu, în Moldova, hoțul prins asupra faptului, egală cu a treia parte din valoarea lucrurilor furate. [Acc. și: trétină] – Cf. sl. tretiĩ.

TRETÍN, -Ă, tretini, -e, s. m. și f. Animal (mai ales cal) în vîrstă de trei ani. Tatarii cereau voie să intre în Zaporojă pentru a neguța asemenea strîjnici și tretini, ieșiți din iepele sălbatice. SADOVEANU, N. P. 267. [Calul] rămîne cu părul lins-prelins și tînăr ca un tretin. CREANGĂ, P. 196. Cînd s-o face mînzul tretin, sper să iau pe dînsul cel puțin o mie de franci. GHICA, S. 542. În herghelie sînt 54 de iepe mari cu mînzi, 14 pătrare, 20 tretine. I. IONESCU, D. 370.

tretín/trétin (animal) (înv., pop.) s. m., pl. tretíni/trétini

tretínă/trétină (animal, amendă) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. tretínei/trétinei; pl. tretíne/trétine

tretín/trétin s. m., pl. tretíni/trétini

tretínă/trétină (animal, amendă) s. f., g.-d. art. tretínei/trétinei; pl. tretíne/trétine

TRETÍN ~i m. (în special despre cai) Animal de trei ani. [Acc. și trétin] /<sl. tretinu

tretínă s.f. (înv.) 1. chirie anuală a unui vad de moară. 2. amendă. 3. treime, a treia parte.

tretin m. cal de trei ani: dă de fin câte un tretin Pop. [Tras din treti].

tretín, -ă adj. (d. vsl. tretiĭ, al treilea, bg. rus. tretina, a treĭa parte, rus. trétnyĭ, ternar). Cal de treĭ anĭ (V. terțiŭ). În Dor. tritín. V. mînz, cîrlan, strîjnic, noatin.