SURESCITÁ, surescít, vb. I. Tranz. A excita peste măsură; a aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. [Var.: surexcitá vb. I] – Din fr. surexciter.

SUREXCITÁ vb. I v. surescita.

SURESCITÁ, surescít, vb. I. Tranz. A excita peste măsură; a aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. [Var.: surexcitá vb. I] – Din fr. surexciter.

SUREXCITÁ vb. I v. surescita.

SURESCITÁ, surescít, vb. I. Tranz. (Mai ales la participiu) A excita peste măsură; a aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. Și-n mintea lui încălzită, surescitată de basme, începea să se desfășure, în tablouri vii, scene atingătoare, al căror erou era el, copilul. VLAHUȚĂ, O. A. III 17. – Variantă: surexcitá vb. I.

SUREXCITÁ vb. I v. surescita.

surescitá (a ~) vb., ind. prez. 3 surescítă

surescitá vb., ind. prez. 1 sg. surescít, 3 sg. și pl. surescítă

SURESCITÁ vb. (rar) a (se) supraexcita.

SURESCITÁ vb. I. tr. A excita, a irita peste măsură; a întărâta, a ațâța. [P.i. surescít, var. surexcita vb. I.. / < fr. surexciter].

SUREXCITÁ vb. I. v. surescita.

SURESCITÁ vb. tr. a excita peste măsură, a irita. (< fr. surexciter)

A SURESCITÁ surescít tranz. A excita pe cineva peste măsură. /<fr. surexciter

surexcità v. a cauza o surexcitare.

supraexcít, a -á v. tr. (supra- și excit). Excit foarte tare. – Barb. a surexcita (fr. surexciter).

*surexcít V. supraexcit.

SURESCITA vb. (rar) a (se) supraexcita.