STIPENDIÁ, stipendiez, vb. I. Tranz. (Livr.) A subvenționa, a finanța, a avea în slujba sa (o persoană, un grup etc.) ♦ A ajuta pe cineva cu bani. [Pr.: -di-a] – Din fr. stipendier, lat. stipendiari.

STIPENDIÁ, stipendiez, vb. I. Tranz. (Livr.) A subvenționa, a finanța, a avea în slujba sa (o persoană, un grup etc.) ♦ A ajuta pe cineva cu bani. [Pr.: -di-a] – Din fr. stipendier, lat. stipendiari.

STIPENDIÁ, stipendiez, vb. I. Tranz. A subvenționa, a finanța (o persoană, un grup etc.).

STIPENDIÁT, -Ă, stipendiați, -te, adj. Subvenționat, finanțat de către cineva (și aservit acestuia).

stipendiá (livr.) (-di-a) vb., ind. prez. 3 stipendiáză, 1 pl. stipendiém (-di-em); conj. prez. 3 să stipendiéze; ger. stipendiínd (-di-ind)

stipendiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. stipendiéz, 3 sg. și pl. stipendiáză, 1 pl. stipendiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. stipendiéze; ger. stipendiínd (sil. -di-ind)

stipendiát adj. m., pl. stipendiáți; f. sg. stipendiátă, pl. stipendiáte

STIPENDIÁ vb. v. finanța, subvenționa.

STIPENDIÁT adj. v. finanțat, subvenționat.

STIPENDIÁT s. v. mercenar.

STIPENDIÁ vb. I. tr. A avea pe cineva în solda sa; a subvenționa, a finanța pe cineva. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. stipendier, cf. lat. stipendiare < stipendium – leafă].

STIPENDIÁ vb. tr. a avea pe cineva în solda sa; a subvenționa, a finanța pe cineva. (< fr. stipendier, lat. stipendiari)

A STIPENDIÁ ~éz tranz. 1) (persoane, instituții etc.) A susține printr-o subvenție; a subvenționa. 2) A ajuta pe cineva cu bani. /<fr. stipendier, lat. stipendiari

stipendià v. 1. a ținea cu leafă; 2. a da un stipendiu.

*stipendiéz v. tr. (lat. stipendiare, fr. stipendier). Întrețin pin soldă: a stipendia o trupă.

stipendia vb. v. FINANȚA. SUBVENȚIONA.

stipendiat s. v. MERCENAR.