SPÉCUL, specule, s. n. Instrument chirurgical cu care se lărgesc și se examinează (într-o oglindă) anumite cavități ale organismului omenesc. [Var.: spéculum s. n.] – Din lat. speculum, fr. spéculum.

SPÉCULUM s. n. v. specul.

SPÉCUL, specule, s. n. Instrument chirurgical cu care se lărgesc și se examinează (într-o oglindă) anumite cavități ale organismului omenesc. [Var.: spéculum s. n.] – Din lat. speculum, fr. spéculum.

SPÉCULUM s. n. v. specul.

SPÉCUL, specule, s. n. Instrument chirurgical cu care se lărgesc anumite cavități ale organismului, pentru a putea fi examinate mai bine. – Variantă: spéculum s. n.

SPÉCULUM s. n. v. specul.

SPÉCUL, specule, s. n. Instrument chirurgical cu care se lărgesc anumite cavități ale organismului omenesc, spre a putea fi examinate mai bine. [Var.: spéculum s. n.] – Fr. spéculum (lat. lit. speculum).

spécul s. n., pl. spécule

spécul s. n., pl. spécule

șpec s. n.

SPÉCUL s. v. oglindă.

SPÉCUL s.n. Instrument chirurgical folosit pentru a lărgi sau pentru a deschide anumite cavități ale organismului (nas etc.) cu scopul de a le putea examina mai bine. [Var. speculum s.n. / < fr. spéculum, cf. lat. speculum – oglindă].

SPÉCULUM s.n. v. specul.

ȘPEC s.n. (Poligr.) Surplus de materie lucrată. [< germ. Speck].

SPÉCUL s. n. instrument chirurgical pentru a lărgi sau a deschide anumite cavități ale organismului, spre a le putea examina mai bine. (< fr. spéculum, lat. speculum)

ȘPEC s. n. (poligr.) surplus de materie lucrată. (< germ. Speck)

șpec s.m. (înv. și reg.) slănină: (în expr.) a băga la șpec (pe cineva) = a pune la butuc (în obezi).

specul m. oglindă: (rază) ce’n speculi resfrânte lumina îndoios BOL.

speculum n. Med. un fel de oglindă de care se servesc medicii spre a examina organele interne (urechea, gura, etc.).

*spécul n., pl. e (lat. speculum, oglindă). Oglingioară p. uzu dentiștilor și medicilor.

specul s. v. OGLINDĂ.

Legousia speculum-veneris (L.) Fisch. (syn. Campanula-speculum veneris L.; Specularia speculum DC.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori (caliciul cu lacinii îndepărtate, corolă cu segmentele îndepărtate, ascuțite, cu vîrf. scurt), violete-îmchis, în exterior mai deschise, scurt-pedunculate, în umbelă, terminală sau laterală. Frunzele, la baza tulpinii, sînt invers-ovate cu vîrf bont, îngustate în pețiol, spre vîrful tulpinii oblong-lănceolate, acute, fără pețiol. Plantă perenă, pînă la 30 cm înălțime, cu tulpină erectă, ramificată, glabră sau scurt-păroasă.