Dicționare ale limbii române

2 intrări

11 definiții pentru simfiză

SIMFIZÁ, pers. 3 simfizează, vb. I. Refl. (Med.) A se produce o simfiză (2). – Din simfiză.
SIMFÍZĂ, simfize, s. f. 1. (Anat.) Tip de articulație între două oase caracterizat printr-o mobilitate redusă. 2. (Med.) Alipire, prin aderențe, a două membrane seroase care în mod normal se află separate. – Din fr. symphyse.
SIMFIZÁ, pers. 3 simfizează, vb. I. Refl. (Med.) A se produce o simfiză (2). – Din simfiză.
SIMFÍZĂ, simfize, s. f. 1. (Anat.) Tip de articulație între două oase caracterizat printr-o mobilitate redusă. 2. (Med.) Alipire, prin aderențe, a două membrane seroase care în mod normal se află separate. – Din fr. symphyse.
!simfizá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se simfizeáză
simfíză s. f., g.-d. art. simfízei; pl. simfíze
simfizá vb., ind. prez. 1 sg. simfizéz, 3 sg. și pl. simfizeáză
simfíză s. f., g.-d. art. simfízei; pl. simfíze
SIMFÍZĂ s.f. Articulație fixă. ♦ Legarea a două oase împreună. ♦ Alipire prin aderențe a două membrane seroase; sinechie. [< fr. symphyse, cf. gr. syn – cu, physis – structură].
SIMFÍZĂ s. f. 1. (anat.) articulație puțin mobilă. ◊ legarea a două oase împreună. 2. alipire, prin aderențe, a două membrane seroase; concreștere a unor părți sau organe, care în mod obișnuit sunt separate. (< fr. symphyse)
*sinfíză f., pl. e (vgr. sým-physis. V. apo-fiză). Anat. Articulatiune fixă a oaselor între ele.

Simfiză dex online | sinonim

Simfiză definitie

Intrare: simfiză
simfiză substantiv feminin
Intrare: simfiza
simfiza verb grupa I conjugarea a II-a