5 definiții pentru scrumi
SCRUMÍ, scrumesc,
vb. IV.
Refl. (Și în forma scrumui) A arde complet, a deveni scrum. Oile căzură jos, trupurile lor se scrumiră și nu se mai văzu nimic. VISSARION, B. 244. ◊
Tranz. (În contexte figurate) Te înțeleg, Sevastă! – urmă el apucînd amîndouă mînile fiicei sale. Și eu am fost aruncat în focul care te scrumuie pe tine. SLAVICI, N. II 18. – Variantă:
scrumuí vb. IV.
SCRUMUÍ vb. IV
v. scrumi. SCRUMÍ, scrumesc,
vb. IV.
Refl. A arde complet, făcându-se scrum. – Din
scrum. scrumuí, scrúmui și scrumuiésc, vb. IV (pop.) a preface în scrum; a scrumi. scrumésc V. tr. Rar. Prefac în scrum. – Și
-méz (P. P.) și
scrúmuĭ saŭ -
muĭésc (Trans.).
Scrumi dex online | sinonim
Scrumi definitie
Intrare: scrumi
scruma conjugarea a II-a grupa I verb
scrumui 2 1 -iesc conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
scrumui 1 1 -i conjugarea a IV-a grupa a IV-a verb
scrumi conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb