Dicționare ale limbii române

2 intrări

21 definiții pentru schițare

SCHIȚÁ, schițez, vb. I. Tranz. 1. A desena ceva în mod schematic, a executa în câteva linii generale un desen preliminar, fugitiv. ♦ Fig. A contura, a descrie, a reda ceva în scris prin câteva trăsături caracteristice. ♦ Fig. A face în mod vag, incomplet un gest, o mișcare etc. 2. A fixa punctele principale ale unui plan, ale unei lucrări, a proiecta în linii mari; a concepe. – Din it. schizzare. Cf. schiță.
SCHIȚÁRE, schițări, s. f. Acțiunea de a schița și rezultatul ei. – V. schița.
SCHIȚÁ, schițez, vb. I. Tranz. 1. A desena ceva în mod schematic, a executa în câteva linii generale un desen preliminar, fugitiv. ♦ Fig. A contura, a descrie, a reda ceva în scris prin câteva trăsături caracteristice. ♦ Fig. A face în mod vag, incomplet un gest, o mișcare etc. 2. A fixa punctele principale ale unui plan, ale unei lucrări, a proiecta în linii mari; a concepe. – Din it. schizzare. Cf. schiță.
SCHIȚÁRE, schițări, s. f. Acțiunea de a schița și rezultatul ei. – V. schița.
SCHIȚÁ, schițez, vb. I. Tranz. 1. A desena ceva în mod schematic, a face o schiță preliminară, fugitivă, din cîteva linii generale. Căuta... să-l schițeze în diferite momente expresive, cu creionul. CAMIL PETRESCU, O. II 555. Un pictor italian se instalase pe puntea de sus, ca să schițeze cîteva scene din viața de bord a emigranților. BART, S. M. 32. ♦ Fig. A contura, a descrie prin cîteva trăsături caracteristice. În linii repezi, schița figurile scriitorilor mai însemnați și felul lor de a înțelege arta. VLAHUȚĂ, O. A. 271. La începutul operei schițarăm în cîteva cuvinte generale starea Europei de atunci. HASDEU, I. V. 8. ♦ (Cu complementul «gest», «zîmbet», «surîs») A executa, a face în mod vag, incomplet. Ion Ozun schiță un gest modest de apărare. C. PETRESCU, C. V. 38. Adineaori am lăsat Chitila – observă conductorul schițînd un zîmbet drept răspuns. REBREANU, R. I 12. Și cînd buzele lui schițau un fin surîs... ea înțelese, fără cuvinte, impresia ce făcuse înfățișarea ei. BART, E. 49. 2. A fixa punctele principale ale unei lucrări ce urmează a fi dezvoltată, a proiecta în linii mari, a concepe. Mi-a schițat o dramă pe care va scri-o. VLAHUȚĂ, O. A. 225.
SCHIȚÁRE, schițări, s. f. Acțiunea de a schița și rezultatul ei; desenare, conturare din cîteva trăsături; caracterizare sumară, prezentare schematică.
schițá (a ~) vb., ind. prez. 3 schițeáză
schițáre s. f., g.-d. art. schițắrii; pl. schițắri
schițá vb., ind. prez. 1 sg. schițéz, 3 sg. și pl. schițeáză
schițáre s. f., g.-d. art. schițării; pl. schițări
SCHIȚÁ vb. 1. a (se) contura, a (se) creiona. (A ~ profilul cuiva.) 2. a trasa. (A ~ ideile principale într-o lucrare.)
SCHIȚÁRE s. 1. conturare, creionare. (~ unui profil.) 2. trasare. (~ ideilor principale.)
SCHIȚÁ vb. I. tr. 1. A desena ceva schematic; a face o schiță. ♦ (Fig.) A reda prin câteva trăsături specifice; a contura. ♦ A executa în mod vag (un gest, o mișcare etc.). 2. A fixa punctele principale ale unui plan; a proiecta în linii mari; a concepe. [< it. schizzare].
SCHIȚÁRE s.f. Acțiunea de a schița și rezultatul ei. [< schița].
SCHIȚÁ vb. I. tr. 1. a desena ceva schematic; a face o schiță. ◊ (fig.) a expune în mod sumar; a contura. 2. a executa în mod vag (un gest, o mișcare etc.). 3. a fixa punctele principale ale unui plan, a proiecta în linii mari; a concepe. II. refl. a apărea, a se înfățișa, a reieși în linii incipiente și generale. (< it. schizzare)
A SCHIȚÁ ~éz tranz. 1) (desene, tablouri, chipuri etc.) A executa în linii generale (printr-o schiță). ◊ ~ un gest a face un gest abia zărit. ~ un zâmbet (sau un surâs) a zâmbi abia perceptibil. 2) (planuri, proiecte etc.) A elabora din timp în linii mari; a contura. /Din schiță
schíța s.f. art. (reg.) numele unui dans popular asemănător cu polca; melodie după care se execută acest dans.
schițà v. a face o schiță.
schițéz v. tr. (fr. esquisser, d. it. schizzare). Fac o schiță, reproduc ceva prin cîte-va trăsăturĭ: a schița un portret. Fac planu pe scurt: a schița un romanț.
SCHIȚA vb. 1. a (se) contura, a (se) creiona. (A ~ din cîteva trăsături situația.) 2. a trasa. (~ ideile principale într-o problemă.)
SCHIȚARE s. 1. conturare, creionare. (~ unui profil.) 2. trasare. (~ ideilor principale.)

Schițare dex online | sinonim

Schițare definitie

Intrare: schița
schița verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: schițare
schițare substantiv feminin