7 definiții pentru răpuitoare
RĂPUITÓR, -OÁRE, răpuitori, -oare,
s. m. și
f. (
Pop.) Persoană care încântă, farmecă, cucerește. [
Pr.: -pu-i-] –
Răpune +
suf. -itor.
RĂPUITÓR, -OÁRE, răpuitori, -oare,
s. m. și
f. (Neobișnuit) Persoană care încântă, farmecă, cucerește. [
Pr.: -pu-i-] –
Răpune +
suf. -itor.
RĂPUITÓR, -OÁRE, răpuitori, -oare,
s. m. și
f. (Rar) Persoană care încîntă, farmecă, cucerește. Era înzestrat cu tot ce trebuie unui om, pentru a fi un adevărat răpuitor de femei. GANE, N. II 5.
răpuitór (
pop.) (-pu-i-)
s. m.,
pl. răpuitóri
răpuitoáre s. f. (sil. -pu-i-), g.-d. art. răpuitoárei; pl. răpuitoáre răpuitór s. m. (sil. -pu-i-), pl. răpuitóri răpuitor m. cel ce răpune.
Răpuitoare dex online | sinonim
Răpuitoare definitie
Intrare: răpuitoare
răpuitoare substantiv feminin