Dicționare ale limbii române

15 definiții pentru rădașcă

caradáșcă sf vz rădașcă
RĂDÁȘCĂ, rădaște, s. f. Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare neagră-castanie, masculul prezentând două mandibule puternice ca niște coarne de cerb; răgace (Lucanus cervus). – Din bg. rodačka.
RĂDÁȘCĂ, rădaște, s. f. Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare neagră-castanie, masculul prezentând două mandibule puternice ca niște coarne de cerb; răgace (Lucanus cervus). – Din bg. rodačka.
RĂDÁȘCĂ, rădaște, s. f. Insectă mare din ordinul coleopterelor, de culoare neagră-castanie, al cărei mascul are două mandibule puternice; trăiește în pădurile de stejar și zboară producînd un zbîrnîit specific (Lucanus cervus); boul-lui-dumnezeu, v. bou.Pl. și: rădașce. – Variantă: rudáșcă (EMINESCU, N. 96) s. f.
rădáșcă s. f., g.-d. art. rădáștei; pl. rădáște
rădáșcă s. f., g.-d. art. rădáștei; pl. rădáște
RĂDÁȘCĂ s. (ENTOM.; Lucanus cervus) răgace, (reg.) bourel, buhai, caraban, cerb, cerbar, cornac, taur, boul-babei, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, capul-cerbului, vaca-Domnului.
RĂDÁȘCĂ ~te f. Insectă de talie mare, de culoare neagră-castanie, masculul având coarne ramificate, curbate spre interior. /<bulg. ragațka
rădașcă f. insectă sburătoare cu coarne ca ale cerbului (Lucanus cervus). [Alterat din răgace].
caradáșcă f., pl. ște (bg. garagaška. V. caragață. Est. Un fel de gîndac negru foarte mare care zboară noaptea și care se distinge pin doŭă coarne marĭ cu care strînge ca cu un clește (lucanus cervus). – Și rădașcă, răgace și răgașcă (vest). V. bondar, carabană.
rădáșcă f., pl. șce, ște și rădăștĭ (din caradașcă supt infl. luĭ răgace). Vest. Caradașcă. – În Trans. și rudașcă.
RĂDAȘCĂ s. (ENTOM.; Lucanus cervus) răgace, (reg.) bourel, buhai, caraban, cerb, cerbar, cornac, taur, boul-babei, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, capul-cerbului, vaca-Domnului.
rădáșcă, s.f. – v. rudașcă.
rădáșcă, s.f. – v. rudașcă.
RĂDÁȘCĂ (< bg.) s. f. Insectă coleopteră mare (3-7,5 cm), cu corpul tare, scorțos, neagră-castanie, din familia lucanidelor, care prezintă dimorfism sexual accentuat, masculul recunoscându-se după mandibulele lungi, asemănătoare coarnelor de cerb (Lucanus cervus). Răspândită mai ales în pădurile de foioase; răgace.

Rădașcă dex online | sinonim

Rădașcă definitie

Intrare: rădașcă
rădașcă substantiv feminin