3 definiții pentru răcăluit
RĂCĂLUÍ, răcăluiesc,
vb. IV.
Tranz. (
Mold.) A curăța, a mătura murdăria (din grajd, din curte etc.).
V. rîni. Am răcăluit gunoaiele din țarc... și le-am făcut o gramadă. ȘEZ. IX 152.
RĂCĂLUÍ, răcăluiesc,
vb. IV.
Tranz. (
Reg.) A râni. ♦ A săpa superficial pământul.
RĂCĂLUÍT adj. v.
RĂCĂLUI. [DLRM]
Răcăluit dex online | sinonim
Răcăluit definitie
Intrare: răcălui
răcălui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a