REDATÁ, redatez, vb. I. Tranz. A data din nou după corectarea unei erori de datare. – Pref. re- + data.

REDÁ, redáu, vb. I. Tranz. 1. A da din nou cuiva un lucru, o situație etc.; a restitui. 2. Fig. A descrie, a exprima ceva prin viu grai, prin scris sau prin diverse mijloace artistice; a reproduce. – Re1- + da (după fr. redonner).

REDATÁ, redatez, vb. I. Tranz. A data din nou, după corectarea unei erori de datare. – Re1- + data.

REDÁ, redáu, vb. I. Tranz. A da2 din nou cuiva un lucru, o situație etc.; a restitui. 2. Fig. A descrie, a exprima ceva prin viu grai, prin scris sau prin diverse mijloace artistice; a reproduce. – Din re- + da (dupa fr. redonner).

redá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. redáu, imperf. 3 sg. redá; conj. prez. 3 sg. și pl. redeá

redatá vb., ind. prez. 1 sg. redatéz, 3 sg. și pl. redatéze

REDÁ vb. 1. v. înapoia. 2. v. reproduce. 3. v. reprezenta. 4. v. descrie. 5. a exprima, a înfățișa, a reprezenta, (fig.) a traduce. (Cartea ~ zbuciumul autorului.)

REDÁ vb. I. tr. 1. A da din nou cuiva un lucru, o situație; a restitui. 2. (Fig.) A reprezenta, a exprima, a reproduce. [P.i. redáu. [< re- + da, după fr. redonner].

A REDÁ redáu tranz. 1) (un obiect oarecare) A da din nou; a restitui; a înapoia; a întoarce. 2) fig. (gânduri, sentimente etc.) A prezenta prin cuvinte sau prin alt mijloc (artistic); a zugrăvi; a exprima; a reflecta. Cartea redă zbuciumul autorului. /re- + a da