PÂSLÓS, -OÁSĂ, pâsloși, -oase, adj. Des ca pâsla, asemănător ca aspect cu pâsla; pâslit; îndesat, aspru, bătucit. – Pâslă + suf. -os.

PÂSLÓS, -OÁSĂ, pâsloși, -oase, adj. Des ca pâsla, asemănător ca aspect cu pâsla; pâslit; îndesat, aspru, bătucit. – Pâslă + suf. -os.

PÎSLÓS, -OÁSĂ, pîsloși, -oase, adj. Des ca pîsla, p. ext. aspru. Zice-se că... arapilor le e părul îmbîcsit, pîslos și des, nevoie-mare! ISPIRESCU, L. 398.

pâslós adj. m., pl. pâslóși; f. pâsloásă, pl. pâsloáse

pâslós adj. m., pl. pâslóși; f. sg. pâsloásă, pl. pâsloáse

PÂSLÓS adj. împâslit. (Material ~.)

PÂSLÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care este asemănător cu pâsla; des ca pâsla. /pâslă + suf. ~os

pâslos a. des ca pâsla: păr pâslos.

pîslós, -oásă adj. (d. pîslă). Îndesat ca pîsla.

PÎSLOS adj. împîslit. (Material ~.)