PUTREGĂÍ, putregăiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A putrezi. – Din putregai.

PUTREGĂÍRE, putregăiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a putregăi și rezultatul ei; putrezire. – V. putregăi.

PUTREGĂÍ, putregăiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A putrezi. – Din putregai.

PUTREGĂÍRE, putregăiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a putregăi și rezultatul ei; putrezire. – V. putregăi.

PUTREGĂÍ, putregăiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A putrezi.

putregăí (rar) (pu-tre-) vb., ind. prez. 3 sg. putregăiéște, imperf. 3 sg. putregăiá; conj. prez. 3 să putregăiáscă

putregăíre (rar) (pu-tre-) s. f., g.-d. art. putregăírii; pl. putregăíri

putregăí vb. (sil. -tre-), ind. prez. 3 sg. putregăiéște, imperf. 3 sg. putregăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. putregăiáscă

putregăíre s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. putregăírii; pl. putregăíri

putregăĭésc v. intr. (d. putregaĭ, ca mucegăĭesc d. mucegaĭ). Rar. Putrezesc, devin putred, vorbind de lemne.

putregăi vb. v. DESCOMPUNE. PUTREZI.