PREVIZIÚNE, (2) previziuni, s. f. 1. Facultatea, posibilitatea de a prevedea apariția sau evoluția evenimentelor viitoare sau a unor procese și sisteme (naturale ori sociale) din analiza anumitor date cunoscute în prezent. 2. Enunțare a unei judecăți, a unei teorii care se bazează pe previziune (1); ceea ce prevede cineva. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. prévision.

PREVIZIÚNE, (2) previziuni, s. f. 1. Facultatea, posibilitatea de a prevedea apariția sau evoluția evenimentelor viitoare din analiza anumitor date cunoscute în prezent. 2. Enunțare a unei judecăți, a unei teorii care se bazează pe previziune (1); ceea ce prevede cineva. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. prévision.

PREVIZIÚNE, (2) previziuni, s. f. 1. Facultatea de a prevedea mersul evenimentelor în viitor, de a deduce faptele viitoare din anumite date cunoscute în prezent, folosind analiza științifică sau judecind în baza unei experiențe a vieții; pătrundere fină, perspicace, a evoluției ulterioare a unor stări de lucruri, a unui fenomen. Triumful socialismului în U.R.S.S. constituie dovada cea mai vie ă forței de previziune științifică a teoriei marxist-leniniste. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 27. Prin ce previziune l-a știut așa cum era, fără să-l fi văzut vreodată? C. PETRESCU, Î. II 79. 2. Enunțare a unei judecăți, a unei teorii care se bazează pe previziune (1). Previziuni științifice. ◊ Loc. prep. și conj. (Rar) În previziunea = în ipoteza... în cazul... În previziunea mutării, le și pregătise apartamentul în care trebuiau să se așeze. SADOVEANU, A. E. 23. Eu, în previziunea că nu mi se va acorda cererea, îmi procurasem un pașaport englez. GHICA, S. 716.

previziúne (-zi-u-) s. f., g.-d. art. previziúnii; pl. previziúni

previziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. previziúnii; (teorii, prevestiri) pl. previziúni

PREVIZIÚNE s. 1. v. prezicere. 2. (rar) preștiință. (Conform ~ii mele.) 3. (met.) prognoză; pronostic. (~ vremii.)

PREVIZIÚNE s.f. 1. Prevedere, anticipare asupra desfășurării evenimentelor viitoare, folosind analiza științifică sau judecând în baza unei experiențe de viață; prognoză. 2. Enunțare a unei judecăți, a unei teorii care se bazează pe previziune (1). [Pron. -zi-u-. / cf. fr. prévision, it. previsione].

PREVIZIÚNE s. f. 1. prevedere, anticipare a evoluției evenimentelor ce urmează să se producă, folosind analiza științifică sau judecând în baza unei experiențe de viață; prognoză. 2. enunțare a unei judecăți, a unei teorii care se bazează pe previziune (1). (< fr. prévision, lat. praevisio)

PREVIZIÚNE ~i f. 1) Capacitate de prevedere a unui eveniment sau a evoluției lui viitoare. 2) Opinie formată pe baza acestei capacități. 3) Fapt prevăzut. [Sil. -zi-u-] /<fr. prévision

*previziúne f. (mlat. prae-visio, -ónis. V. viziune). Prevedere, bănuĭală.

PREVIZIUNE s. 1. oracol, prevestire, prezicere, profeție, prorocie, prorocire, (livr.) predicțiune, (rar) prevestit, (înv.) hrismos, menire, plaz, plăzuit, plăzuitură, prezisă, prorocestvie, prorocitură. (~ lui s-a împlinit.) 2. (rar) preștiință. (Conform ~ mele.) 3. (MET.) prognoză, pronostic. (~ vremii.)

PREVIZIÚNE (< fr., lat.) s. f. Anticipare întemeiată inițial pe observație empirică, apoi pe cunoașterea unor legi, fie a unui fenomen existent, dar neconstatat încă experimental (ex. p. a unui nou element,. p astronomică), fie a unui fenomen sau eveniment care urmează să se producă în viitor, fie a tendinței generale de dezvoltare, a evoluției probabile a unui proces sau sistem natural social. Alături de explicație, sistematizare ș.a., p. îndeplinește rolul uneia dintre principalele funcții ale teoriei științifice și este o expresie a caracterului activ al gândirii teoretice. ♦ (EC.) Estimarea tendințelor economice viitoare, utilizând un complex de modele econometrice ca instrumente pentru predicția unor indicatori economici (ex. produsul intern brut, rata inflației, rata șomajului etc.).