PÉCHIN s. n. v. peching.

PÉCHING s. n. 1. Țesătură din mătase naturală, cu dungi, realizată din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasă de rațe cu penajul de culoare albă, bună producătoare de carne. [Scris și: peking. – Var.: péchin s. n.] – Din n. pr. Peking.

PÉCHIN s. n. v. peching.

PÉCHING s. n. 1. Țesătură din mătase naturală, cu dungi, realizată din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasă de rațe cu penajul de culoare albă, bună producătoare de carne. [Var.: péchin s. n.] – Din n. pr. Peking.

péching / péking (țesătură) s. n.

Péching/Péking (rasă de rațe) s. propriu n.

péching (țesătură) s. n.

Péching (rasă) s. pr. n.

PÉCHING s.n. 1. Țesătură de mătase naturală cu dungi, făcută din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasă de rațe cu penajul alb. [Cf. Peking – capitala Republicii Populare Chineze].

PÉCHING s. n. 1. țesătură de mătase naturală, cu dungi mate și lucioase, din fire de grosimi diferite sau divers colorate. ◊ țesătură de mătase naturală pictată. 2. rasă de rațe cu penajul alb. (< fr. pekin/g/)

PECHÍNG n. Țesătură din mătase naturală, cu dungi, confecționată din fire de grosimi și culori diferite. /Din Peking n. pr.