PARAPSIHOLOGÍE s. f. Ramură a psihologiei care studiază fenomenele psihice paranormale (percepția extrasenzorială, telepatia etc.) care nu sunt încă explicate științific; metapsihologie. – Din fr. parapsychologie.

PARAPSIHOLOGÍE s. f. Ramură a psihologiei care studiază fenomenele psihice paranormale (percepția extrasenzorială, telepatia etc.) care nu sunt încă explicate științific; metapsihologie. – Din fr. parapsychologie.

*parapsihologíe (-rap-si-/-ra-psi-) s. f., art. parapsihología, g.-d. parapsihologíi, art. parapsihologíei

parapsihologíe s. f., g.-d. art. parapsihologíei

PARAPSIHOLOGÍE s. metapsihologie.

PARAPSIHOLOGÍE s.f. Parte a psihologiei care studiază fenomenele ce par a nu intra în ansamblul legilor normale din psihologia actuală, ca telepatia, clarviziunea etc. V. metapsihică. [Gen. -iei. / < fr. parapsychologie].

PARAPSIHOLOGÍE s. f. metapsihică. (< fr. parapsychologie)

parapsihologíe s. f. Studiul fenomenelor psihice paranormale ◊ „«Parapsihologia» și problemele ei». Vorbește prof. univ. Paul Popescu-Neveanu.” Pr.R.TV 11 VI 78 p. 5. ◊ „Nostimă a fost propunerea comitetului fondator al «Institutului psihoenergetic» din Brooklin-Massachusetts – instituție de parapsihologie și științe oculte – care a cerut ca toți oamenii să se oprească o clipă și să gândească instantaneu la satelit.” Sc. 8 VII 79 p. 6 (din fr. parapsychologie; PR 1950; DEX-S)

PARAPSIHOLOGÍE (< fr.; {s} para1- + fr. psychologie „psihologie”) s. f. Ramură a psihologiei care studiază fenomenele psihice paranormale utilizând mijloacele științifice; metapsihologie. S-a afirmat ca disciplină la sfârșitul sec. 19 prin cercetările comunicării telepatice și a altor fenomene psihice paranormale făcute de fiziologul francez Ch.-R. Richet; a început să se dezvolte în urma studiilor experimentale făcute de fiziologul american J.B. Rhine. În prezent termenul este folosit pentru „cercetare psihică”.