PÁLHĂ s. v. pală.

pálhă2, pálhe, s.f. (reg.) petec pătrat sau rombic pus la subsoara cămășilor țărănești pentru a le da lărgime; clin, pălăcrinț.

2) pálă f., pl. pale și pele (ung. pálla, a. î.). Fîn cît coseștĭ dintr’o singură lovitură cu coasa orĭ cît apucĭ cu furca, plavină. Lînă cîtă și cum ĭese din darac și din pĭeptenel (12 pele formează un caĭer). Pală de ceață, strat (pătură) de ceață. Pală de lumină, dungă de lumină. Pală de foc, limbă (fășie) de foc. – În Trans. rar și palhă, pl. e (ung. pálha).

pálhă, V. pală 2.

palhă s. v. PALĂ.