OXÁLIC, oxalici, adj. (În sintagma) Acid oxalic = substanță solidă, albă, cristalizată, toxică, solubilă în apă, folosită ca mordant în vopsitorie, la fabricarea cernelii, la scoaterea petelor de rugină, de cerneală etc. – Din fr. oxalique.

OXÁLIC adj. (În sintagma) Acid oxalic = substanță solidă, albă, cristalizată, toxică, solubilă în apă, întrebuințată ca mordant în vopsitorie, la fabricarea cernelii, la scoaterea petelor de rugină, de cerneală etc. – Din fr. oxalique.

OXÁLIC, oxalici, adj. m. (Numai în exp r.) Acid oxalic = substanță solidă, albă, cristalizată, solubilă în apă, otrăvitoare; se întrebuințează în vopsitorie, la fabricarea cernelii etc.

oxálic adj. m., pl. oxálici

oxálic adj. m., pl. oxálici; f. sg. oxálică, pl. oxálice

OXÁLIC adj.m. Acid oxalic = substanță solidă, albă, cristalizată, solubilă în apă și foarte toxică. [< fr. oxalique].

OXÁLIC, -Ă adj. extras din măcriș. ♦ acid ~ = substanță solidă, albă, cristalizată, foarte toxică, folosită în vopsitorie, în tăbăcărie etc. (< fr. oxalique)

OXÁLIC ~că (~ci, ~ce): Acid ~ substanță solidă toxică, solubilă în apă, folosită ca decolorant și ca mordant. /<fr. oxalique

*oxálic, -ă adj. (ca și oxalat). Chim. Acid oxalic (C2 O4 H2), extras din macriș (óxalis acetósa) orĭ din ĭască (bolétus igniárius).