OSTRACODÉRM, ostracodermi, s. m. (La pl.) Subclasă de vertebrate fosile cu corpul plat sau în formă de fus, acoperit de plăci și de solzi, care trăiau în mările paleozoice; (și la sg.) animal care face parte din această subclasă. – Din fr. ostracodermes.

OSTRACODÉRM, ostracodermi, s. m. (La pl.) Subclasă de vertebrate fosile cu corpul plat sau în formă de fus, acoperit de plăci și de solzi, care trăiau în mările paleozoice; (la sg.) animal care face parte din această subclasă. – Din fr. ostracodermes.

ostracodérm s. m., pl. ostracodérmi

ostracodérm s. m., pl. ostracodérmi

OSTRACODÉRMI s.m.pl. Subclasă de vertebrate fosile lipsite de maxilarul inferior, cu corpul plat sau fusiform, acoperit cu scuturi osoase puternice; (la sg.) animal din această subclasă. [Sg. ostracoderm. / < fr. ostracodermes, cf. gr. ostrakon – cochilie, derma – piele].

OSTRACODÉRMI s. m. pl. subclasă de vertebrate fosile lipsite de maxilarul inferior, cu corpul plat sau fusiform, cu un scut de plăci osoase. (< fr. ostracodermes)

OSTRACO- „scoică, cochilie”. ◊ gr. ostrakon „carapace, cochilie” > fr. ostraco-, engl. id. > rom. ostraco-. □ ~dermi (v. -derm), s. m. pl., subclasă de nevertebrate fosile marine, cu corpul acoperit cu un scut de plăci osoase; ~fili (v. -fil1), s. m. pl., pești care depun icrele în cavitatea paleală a scoicilor; ~logie (v. -logie1), s. f., descriere a cochiliilor.