Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru ordiniș

ordiníș, V. urdiniș.
urdiníș n., pl. urĭ și e (d. a urdina, a trepăda, a umbla mult, ca acoperiș d. a acoperi. Cp. cu urcelnic). Găurica pin care albinele intră în stup. – Și ord- (Vs.). În Ilf. preotcă (eo dift.). V. captar.

Ordiniș dex online | sinonim

Ordiniș definitie

Intrare: ordiniș
ordiniș