OPTICIÁN, -Ă, opticieni, -e, s. m. și f. Specialist în optică (I 1); persoană care lucrează, repară sau vinde instrumente optice. [Pr.: -ci-an] – Din fr. opticien.

OPTICIÁN, -Ă, opticieni, -e, s. m. și f. Specialist în optică (I 1); persoană care face, repară sau vinde instrumente optice. [Pr.: -ci-an] – Din fr. opticien.

OPTICIÁN, -Ă, opticieni, -e, s. m. și f. Specialist în optică; persoană care face, repară sau vinde instrumente optice.

opticián (-ci-an) s. m., pl. optciéni (-ci-eni)

opticiánă (-ci-a-) s. f., g.-d. art. opticiénei (-ci-e-); pl. opticiéne

opticián s. m. (sil. -ci-an), pl. opticiéni (sil. -ci-eni)

opticiánă s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. opticiénei (sil. -ci-e-); pl. opticiéne

OPTICIÁN, -Ă s.m. și f. Specialist în lucrări practice de instrumente optice. ♦ Fizician specialist în optică. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. opticien].

OPTICIÁN, -Ă s. m. f. 1. specialist în optică. 2. cel care face, repară sau vinde instrumente optice. (< fr. opticien)

OPTICIÁN ~ánă (~éni, ~éne) m. și f. Specialist în optică. [Sil. -ci-an] /<fr. opticien

optician m. cel ce face sau vinde instrumente de optică.

*opticián, -ă s., pl. ienĭ, iene (fr. opticien). Optic. (Cp. cu fizic, istoric, politic).