Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru omofonic

OMOFÓNIC, -Ă, omofonici, -ce, adj. Care se referă la omofonie, care ține de omofonie. – Omofon + suf. -ic.
OMOFÓNIC, -Ă, omofonici, -ce, adj. Care se referă la omofonie, care ține de omofonie. – Omofon + suf. -ic.
omofónic adj. m., pl. omofónici; f. omofónică, pl. omofónice
omofónic adj. m. fonic
OMOFÓNIC, -Ă adj. Care ține de omofonie (2). [< fr. homophonique].
OMOFÓNIC ~că (~ci, ~ce) v. OMOFON. /omofon + suf. ~ic

Omofonic dex online | sinonim

Omofonic definitie

Intrare: omofonic
omofonic adjectiv