10 definiții pentru neavenit
NEAVENÍT, -Ă, neaveniți, -te,
adj. (
Jur.; în sintagma) Nul și neavenit = lipsit de valabilitate, considerat ca inexistent. [
Pr.: ne-a-] –
Pref. ne- +
avenit (<
fr. avenu).
NEAVENÍT, -Ă, neaveniți, -te,
adj. (
Jur.; în sintagma) Nul și neavenit = lipsit de valabilitate, considerat ca inexistent. [
Pr.: ne-a-] –
Ne- +
avenit (<
fr. avenu).
NEAVENÍT, -Ă, neaveniți, -te,
adj. (
Jur.; în
expr.)
Nul și neavenit = lipsit de valabilitate, considerat ca inexistent.
neavenít (ne-a-)
adj. m.,
pl. neaveníți;
f. neavenítă,
pl. neaveníte
neavenít adj. m. (sil. ne-a-), pl. neaveníți; f. sg. neavenítă, pl. neaveníte NEAVENÍT, -Ă adj. Fără valabilitate; socotit inexistent; nul. [După fr. non avenu].
NEAVENÍT, -Ă adj. fără valabilitate; considerat ca inexistent. (după fr. non avenu)
NEAVENÍT ~tă (~ți, ~te): Nul și ~ lipsit de valabilitate; considerat ca fiind fără valoare. [Sil. ne-a-] /<fr. nonavenue neavenit a. Jur. fără valoare: nul și neavenit.
* neavenít, -ă (ea 2 sil.) adj. (fr. non avenu). Jur. Care nu e bine venit, nul, fără valoare: cerere neavenită.
Neavenit dex online | sinonim
Neavenit definitie