6 definiții pentru măntăluță
MĂNTĂLÚȚĂ, măntăluțe,
s. f. (
Fam.) Diminutiv al lui manta. –
Manta +
suf. -ăluță.
MĂNTĂLÚȚĂ, măntăluțe,
s. f. Diminutiv al lui manta. –
Manta +
suf. -ăluță.
MĂNTĂLÚȚĂ, măntăluțe,
s. f. Diminutiv al lui
manta. Să ne dați o părăluță, să cumpărăm o măntăluță. ȘEZ. III 244.
măntălúță (
fam.)
s. f.,
g.-d. art. măntălúței;
pl. măntălúțe
măntălúță s. f., g.-d. art. măntălúței; pl. măntălúțe măntălúță f., pl. e. Manta mică.
Măntăluță dex online | sinonim
Măntăluță definitie
Intrare: măntăluță
măntăluță substantiv feminin