O definiție pentru mâsgăli
mîsgălí (mîsgălésc, mîsgălít), vb. – A mînji; a murdări, a păta. –
Var. mîzgăli, smîngăli, măsgăli, (
Trans. de
N.) mozgoli. Creație expresivă,
cf. mînzăli „a mînji”, mîgăli „a se uita mult la ceva”, morfoli „a murdări” etc. S-a presupus o relație cu
pol. mazgáć „a unge”, din
sl. mazati „a unge” (Cihac, II, 185; Candrea); cu
rut. markaliti (Bogrea, Dacor., IV, 833); cu
rut. mazguljati (Scriban), care trebuie să provină din
rom.; sau un
der. din
lat. *exmaculāre cu infix (Buescu, RPF, III, 256). –
Der. mîsgăleală,
s. f. (pată); mîsgălitură,
s. f. (mînjeală; pată); mîsgălici,
s. m. (conțopist, poetastru).
Mâsgăli dex online | sinonim
Mâsgăli definitie
Intrare: mâsgăli
mâsgăli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a