MUMIFIÁ vb. I v. mumifica.

MUMIFIÁT, -Ă adj. v. mumificat.

MUMIFICÁ, mumífic, vb. I. 1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦ Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. 2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: mumifiá vb. I] – Din it. mummificare. Cf. fr. momifier.

MUMIFICÁT, -Ă, mumificați, -te, adj. Transformat în mumie; p. ext. uscat, zbârcit. [Var.: mumifiát, -ă adj.] – V. mumifica.

MUMIFIÁ vb. I v. mumifica.

MUMIFICÁ, mumífic, vb. I. 1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦ Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. 2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: mumifiá vb. I.] – Din it. mummificare, fr. momifier.

MUMIFICÁT, -Ă, mumificați, -te, adj. Transformat în mumie; p. ext. uscat, zbârcit. – V. mumifica.

MUMIFICÁ, mumífic, vb. I. Refl. A se usca ca o mumie. Au luat o șopîrlă mare și un șarpe de cîțiva metri pe care i-au ținut în catacombe... în cîțiva ani tîrîtoarele s-au mumificat. SAHIA, U.R.S.S. 48.

MUMIFICÁT, -Ă, mumificați, -te, adj. Transformat în mumie; uscat. (Fig.) Foi late de podbal rotund, pe care stăteau așternute și mumificate. popoare întregi de zglăvoace căpățînoase. HOGAȘ, M. N. 154. ♦ (Rar, despre păsări) împăiat. își plimbă privirea de vultur mumificat peste oamenii din sat, ca să vadă de sînt înspăimîntați sau nu. CAMIL PETRESCU, O. I 286.

mumifiá (a ~) (rar) (-fi-a) vb., ind. prez. 3 mumifiáză; conj. prez. 3 să mumifiéze (-fi-e-); ger. mumifiínd (-fi-ind)

mumificá (a ~) vb., ind. prez. 3 mumífică

mumifiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. mumifiáză; conj. prez. 3 sg. și pl. mumifiéze (sil. -fi-e-); ger. mumifiínd (sil. -fi-ind)

mumificá vb., ind. prez. 1 sg. mumífic, 3 sg. și pl. mumífică; conj. prez. 3 sg. și pl. mumífice

MUMIFIÁ vb. v. mumifica.

MUMIFICÁ vb. a (se) mumifia.

MUMIFIÁ vb. I. tr., refl. A (se) mumifica. [Pron. -fi-a. / < cf. fr. momifier].

MUMIFICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) transforma în mumie. 2. refl. (Despre fructe) A suferi procesul de mumifiere; a (se) mumifia. [P.i. mumífic. / cf. it. mumificare].

MUMIFIÁ vb. tr., refl. a (se) mumifica. (< fr. momifier)

MUMIFICÁ vb. I. tr., refl. a (se) transforma în mumie; a (se) mumifia. II. refl. 1. (despre fructe) a suferi procesul de mumificare (2). 2. a încremeni într-un anumit stadiu. (< it. mummificare, după fr. momifier)

A MUMIFICÁ mumífic tranz. A face să se mumifice. /<it. mummificare, fr. momifier

A SE MUMIFICÁ mă mumífic intranz. 1) fig. (despre ființe) A se transforma în mumie, a deveni mumie. 2) (despre fructe) A se acoperi cu zbârcituri; a se zbârci. /<it. mummificare, fr. momifier

mumificà v. 1. a reduce în stare de mumie; 2. fig. a deveni inert, a se atrofia intelectualicește.

*mumífic, a -á v. tr. (mumie și fic ca’n edi-fic). Prefac în mumie. Fig. Slăbesc și urîțesc mult.