MORDÁNT, -Ă, mordanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Livr.) Mușcător, caustic. 2. S. m. Substanță chimică care fixează coloranții pe fibrele textile. 3. S. m. Mordent. [Var.: mordént s. m.] – Din fr. mordant.

MORDÉNT1, mordenți, s. m. (Muz.) Ornament care constă în succesiunea rapidă a notei reale din melodie cu nota alăturată și revenirea la aceeași notă reală. – Din it. mordente.

MORDÉNT2 s. m. v. mordant.

MORDÁNT, -Ă, mordanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Rar; despre note muzicale) Care se execută printr-un mic ornament melodic, un fel de tril neterminat. 2. S. m. Substanță chimică care fixează coloranții pe fibrele textile. [Var.: mordént s. m.] – Din fr. mordant.

MORDÉNT s. m. v. mordant.

MORDÁNT, mordanți, s. m. 1. Substanță care fixează vopselele pe fibrele textile, avînd afinitate atît pentru fibre cît și pentru materia colorantă. 2. (Muz.) Ornament format din succesiunea rapidă a notei obișnuite și secunda inferioară sau superioară, alterată sau nu

mordánt1 (livr.) adj. m., pl. mordánți; f. mordántă, pl. mordánte

*mordánt2 (substanță) s. m., pl. mordánți

!mordént (ornament în muzică) s. m., pl. mordénți

mordánt adj. m., s. m., pl. mordánți; f. sg. mordántă, pl. mordánte

mordént (muz.) s. m.

MORDÁNT s.m. Substanță cu ajutorul căreia se fixează vopseaua pe țesături. [< fr. mordant].

MORDÉNT s.m. (Muz.) Semn de ornament care indică necesitatea de a se executa într-o succesiune rapidă, trei note. [< it. mordente].

MORDÁNT, -Ă I. adj. (fig.) mușcător, caustic, usturător; acerb. II. s. m. substanță cu ajutorul căreia se fixează vopseaua pe fibrele textile. (< fr. mordant)

MORDÉNT s. m. (muz.) ornament (~~) care indică necesitatea de a se executa, într-o succesiune rapidă, trei note. (< it. mordente)

MORDÉNT (< fr.) s. m. (MUZ.) Ornament care constă în succesiunea rapidă a notei reale din melodie cu nota alăturată (superioară sau inferioară) și revenirea la aceeași notă reală (m. superior sau inferior, m. simplu sau dublu).