MAGNETIZATÓR, -OÁRE, magnetizatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care poate să transmită magnetism. – Magnetiza + suf. -tor (după fr. magnétiseur).[1]

MAGNETIZATÓR, -OÁRE, magnetizatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care poate să transmită magnetism. – Magnetiza + suf. -tor (după fr. magnétiseur).

magnetizatór adj. m., pl. magnetizatóri; f. sg. și pl. magnetizatoáre

magnetizatór s. n., pl. magnetizatoáre

MAGNETIZATÓR, -OÁRE adj. Care magnetizează, care produce magnetizarea. // s.m. Persoană care magnetizează (2) [în DN], care practică magnetismul animal. [După fr. magnétiseur].

MAGNETIZATÓR, -OÁRE I. adj. care magnetizează. II. s. m. persoană care magnetizează (1), care practică magnetismul animal. (după fr. magnétiseur)

magnetizator m. cel de magnetizează.

*magnetizatór, -oáre s. Care magnetizează (ipnotizează).