LALOPLEGÍE s. f. paralizie a mușchilor vorbirii. (< fr. laloplégie)

LALO- „vorbire, pronunție”. ◊ gr. lalo, ein „a vorbi” > fr. lalo-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. lalo-. □ ~patie (v. -patie), s. f., afecțiune patologică a vorbirii; ~plegie (v. -plegie), s. f., paralizie a mușchilor vorbirii.