LAGUNÁR, -Ă, lagunari, -e, adj. Care aparține lagunelor, privitor la lagune, format din lagune. – Din fr. lagunaire.

LAGUNÁR, -Ă, lagunari, -e, adj. Care aparține lagunelor, privitor la lagune, format din lagune. – Din fr. lagunaire.

lagunár adj. m., pl. lagunári; f. lagunáră, pl. lagunáre

lagunár adj. m., pl. lagunári; f. sg. lagunáră, pl. lagunáre

LAGUNÁR, -Ă adj. Referitor la lagune, cu lagune, format de lagune. [Cf. fr. lagunaire].

LAGUNÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de lagună; propriu lagunelor. /<fr. lagunaire

lagunar, sistem depozițional ∼, (engl.= lagoon, laguna) domeniu de tranziție plasat între continent și cordoane litorale și ocupat de ape salmastre, saline și hipersaline. Calitatea sedimentelor din s.d.l. este determinată de aportul intermitent și unidirecțional al apei de mare în bazin (printr-o portiță) și de legăturile pe care acesta le are cu ariile continentale. Produsele specifice sunt: evaporitele, peletele asociate cu structuri de bioturbație, argilele îndințate cu nisipuri etc.