4 definiții pentru kentia
KÉNTIA s. f. palmier australian cultivat în Europa ca plantă de agrement. (<fr. kentia)
HOWEA Bece., HOVEA, KENTIA, fam. Palmae. Gen originar din Insulele Lord Plowe, la est de Australia, 2 specii foarte elegante, trunchi înalt, viguros, inelat. Frunze, 5-10, lung-pețiolate, pețiol roșiatic, de peste 1,5 m, cu o poziție aproape verticală; foliolele opuse, penate, dese, foarte fine, lungi, ascuțite, verzi-închis cu nervurile proeminente, de culoare galbenă. Flori monoice, cele femele cu o singură ovulă, cele mascule cu stamine numeroase. Semințele au mărimea și forma unei ghinde. Howea belmoreana Bece. (syn. Kentia belmoreana Moore et Muell.). Specie cu frunza de cca 2,5 m lungime, curbate, purtate de un pețiol scurt, neted și roșiatic, compuse din foliole lungi, liniare, foarte arcuite, acuminate, verzi, pe partea inferioară cu solzi; nervura centrală proeminentă. Flori dispuse în spadice înconjurat de două bractee pergamentoase (spate). Spadice simplu, foarte voluminos, 1,5-2 m lungime. Trunchi de cca 8 m înălțime, verde, neted, cu baza foarte îngroșată. Iernează în seră rece sau temperată. Fruct (cca 3 cm diametru) cu un cioc în vîrf. Howea forsteriana Eecc. (syn. Kentia forsteriana Moore et Muell.). Specie cu frunze foarte mari, pendente sau orizontale, pețioluri lungi, foliolele înguste, întinse și plecate în jos, pe partea inferioară cu solzi și puncte. Nervura principală proeminentă pe ambele părți. Spadicele floral ramificat, voluminos. Fruct fără cioc. Kentia dex online | sinonim
Kentia definitie
Intrare: kentia
kentia substantiv feminin invariabil