13 definiții pentru ivăr
ÍVĂR, ivăre,
s. n. 1. Clanță (la ușă).
2. Încuietoare (la ușă), zăvor. –
Cf. săs. virol (=
germ. Wirbel „șurub”).
ÍVĂR, ivăre,
s. n. 1. Clanță (la ușă).
2. Încuietoare (la ușă), zăvor. –
Cf. săs. virol (=
germ. Wirbel „șurub”).
ÍVĂR, ivăre,
s. n. 1. Zăvor.Poarta înaltă e de fier, încuiată cu ivăre groase pe dinăuntru. STANCU, D. 136. Trase ivărul ușii și se duse pușcă la gard. DELAVRANCEA, H. T. 153. Trage ivărul și deschide. CARAGIALE, la TDRG.
2. Clanță. Aș! abia ți-ai întins mîna, sare ivărul la ușă, E-un congres de rubedenii, vreun unchi, vreo mătușă. EMINESCU, O. I 155.
ívăr s. n., pl. ivăre / ivere
ÍVĂR s. 1. v. clanță. 2. v. zăvor. ívăr (ivere), s. n. – Încuietoare, zăvor. –
Var. ivor, verver.
Fr. levier „mîner”, prin intermediul
rut.,
pol. livar,
rus. liver. Pierderea lui l-, anormală, se explică poate, printr-o confuzie cu
sb.,
bg.,
rut. iver „așchie”, deoarece se întrebuințează adesea ca ivăr un fragment de băț (după Cihac, II, 152; Tiktin; Conev 79, direct de la iver).
Der. din
germ. Wirbel „piuliță” prin intermediul
săs. virol (Lacea, Dacor., III, 745; DAR), nu este probabilă. Este dublet al lui livăr, (
var. livără),
s. n. (mîner; manivelă; flașnetă),
cf. Cihac, II, 175 și Tiktin (Tiktin îl derivă pe livără „flașnetă” din
gr. λύρα, și Meyer 244 din
alb.).
ÍVĂR ~e n. înv. 1) Închizătoare primitivă la ușile caselor țărănești constând dintr-un mâner metalic montat la broască; clanță. 2) Încuietoare (la uși, ferestre etc.) constând dintr-o bară metalică orizontală mobilă, care intră într-o ureche fixată pe toc; zăvor. /<germ. Wirbel ivăr n. zăvor de lemn. [Serb. IVER, țandără].
ívăr și
ívor n., pl. ere, ore (din livăr. Cp. și cu sîrb. bg. rut. iver, așchie). Vest. Mîneru pe care puĭ mîna și apeșĭ cînd deschizĭ și închizĭ o ușă cu broască. – În Trans. și
vérver, vélvăr (cp. cu sas. virvl, vervl, germ. wirbel. Dac. 3, 745). V.
clanță, retez. IVĂR s. 1. clanță, încuietoare, (reg.) zîmpirig, (Mold.) clampă, (Transilv.) clenci, (Ban.) clențaică, (prin Transilv.) rătez, (Ban.) șnală, (Transilv. și Olt.) verver. (~ la broasca ușii.) 2. încuietoare, zăvor, (pop.) rătez, (reg.) riglă, (prin Ban.) reză. (~ la o ușă.) Ivăr dex online | sinonim
Ivăr definitie
Intrare: ivăr
ivăr 1 pl. ivăre substantiv neutru
ivăr 2 pl. ivere substantiv neutru