Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru interoceptiv

INTEROCEPTÍV, -Ă, interoceptivi, -e, adj. (Biol.; despre senzații) Care ia naștere în urma acțiunii impulsurilor de la nivelul organelor interne. – Din fr. interoceptif.[1]
INTEROCEPTÍV, -Ă, interoceptivi, -e, adj. (Biol.; despre senzații) Care ia naștere în urma acțiunii impulsurilor de la nivelul organelor interne. – Din fr. interoceptif.
interoceptív adj. m., pl. interoceptívi; f. sg. interoceptívă, pl. interoceptíve
INTEROCEPTÍV, -Ă adj. (Despre senzații) Care informează asupra propriului corp, în special asupra activității organelor viscerale. [Cf. fr. intéroceptif].
INTEROCEPTÍV, -Ă adj. (despre senzații) care informează asupra întregului corp, în special asupra activității organelor viscerale. (< fr. intéroceptif)

Interoceptiv dex online | sinonim

Interoceptiv definitie

Intrare: interoceptiv
interoceptiv adjectiv