Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru impetuos

IMPETUÓS, -OÁSĂ, impetuoși, -oase, adj. Care dovedește o forță sau se manifestă ca o forță de nestăpânit; năvalnic, tumultuos. [Pr.: -tu-os] – Din fr. impétueux, lat. impetuosus.
IMPETUÓS, -OÁSĂ, impetuoși, -oase, adj. Care dovedește o forță sau se manifestă ca o forță de nestăpânit; năvalnic, tumultuos. [Pr.: -tu-os] – Din fr. impétueux, lat. impetuosus.
IMPETUÓS, -OÁSĂ, impetuoși, -oase, adj. Care dovedește o forță de nestăpînit, căruia nu-i poți pune stavilă; năvalnic, tumultuos. Situația internațională se caracterizează prin creșterea impetuoasă a forțelor păcii, democrației și socialismului, prin slăbirea continuă a forțelor reacțiunii și războiului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2712. Îl găsii... transfigurat, vibrător, impetuos. GALACTION, O. I 234. Vorbea limpede, corect, liniștit. Arareori se încălzea într-un curent mai impetuos de gînduri. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. – Pronunțat: -tu-os.
impetuós (-tu-os) adj. m., pl. impetuóși; f. impetuoásă, pl. impetuoáse
impetuós adj. m. (sil. -tu-os), pl. impetuóși, f. sg. impetuoásă, pl. impetuoáse
IMPETUÓS adj. 1. aprig, furtunos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăpânit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament impetuos.) 2. energic, viguros, viril. (Caracter impetuos.) 3. v. înflăcărat. 4. v. energic. 5. v. dezlănțuit.
IMPETUÓS, -OÁSĂ adj. Năvalnic, tumultuos. [Pron. -tu-os. / < lat. impetuosus, cf. fr. impétueux].
IMPETUÓS, -OÁSĂ adj. năvalnic, tumultuos. (< fr. impétueux, lat. impetuosus)
IMPETUÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care nu poate fi stăvilit; cu manifestări violente; năvalnic. Furtună ~oasă. [Sil. -tu-os] /<fr. impétueux, lat. impetuosus
impetuos a. 1. care se mișcă cu repeziciune, cu violență: torent impetuos; 2. fig. care nu se poate ținea, prea vioiu: caracter impetuos.
*impetuós, -oásă adj. (lat. impetuosus, d. impetus, atac, năvală). Plin de putere, de avînt: vînt, torent, atac impetuos. Fig. Vioĭ, viguros, pornit: caracter impetuos. Adv. Cu mare avînt: a năvăli impetuos.
IMPETUOS adj. 1. aprig, furtunos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăpînit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.) 2. energic, viguros, viril. (Caracter ~.) 3. avîntat, înflăcărat, temperamental, (fig.) arzător. (O ieșire ~.) 4. energic, puternic, tare, vajnic, viguros. (Acțiune ~.) 5. debordant, dezlănțuit, furtunos, năvalnic, nestăpînit, nestăvilit, tumultuos. (Joacă într-un ritm ~.)

Impetuos dex online | sinonim

Impetuos definitie

Intrare: impetuos
impetuos adjectiv
  • silabisire: -tu-os