héihel, héihele, s.n. (reg., înv.) darac, ragilă.

heihel n. (în Muscel), darac, ragilă. [Nemț. HECHEL].

hécelă f., pl. e (ung. ecselö, d. germ. hechel). Trans. Raghilă saŭ darac. – Și héĭhel n., pl. e (Ml.). V. BSG. 1933, 322.

héĭhel, V. hécelă.