ghimurúc, V. ghĭumbruc.

ghĭumbrúc și ghĭumrúc n., pl. urĭ (turc. gümrük, d. ngr. kumérki, care vine d. lat. commercium). Vechĭ. Vamă. – Și ghĭunruc, ghimuruc, ĭumruc, ĭumbruc și imbruc.