Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru făptelnic

făptelnic, ~ă a [At: CONACHI, ap. DDRF / Pl: ~ici, ~ice / E: faptă + -elnicJ (Înv; nob) Real.
făptélnic, făptélnică, adj. (înv.) real, efectiv.

Făptelnic dex online | sinonim

Făptelnic definitie

Intrare: făptelnic
făptelnic