FRUCTIFICÁȚIE, fructificații, s. f. 1. Fructificare. ♦ Proprietate a plantelor de a produce fructe; proprietate a pomilor fructiferi și a viței-de-vie de a da lăstari fertili. 2. Totalitatea organelor reproducătoare la criptogame. 3. Perioadă în care se formează fructele. – Din fr. fructification.

FRUCTIFICÁȚIE, fructificații, s. f. 1. Fructificare. ♦ Proprietate a plantelor de a produce fructe; proprietate a pomilor fructiferi și a viței de vie de a da lăstari fertili. 2. Totalitatea organelor reproducătoare la criptogame. 3. Perioadă în care se formează fructele. – Din fr. fructification.

fructificáție (-ți-e) s. f., art. fructificáția (-ți-a), g.-d. art. fructificáției; pl. fructificáții, art. fructificáțiile (-ți-i-)

fructificáție s. f. (sil. -ți-e), art. fructificáția (sil. -ți-a), g.-d. art. fructificáției; pl. fructificáții, art. fructificáțiile (sil. -ți-i-)

FRUCTIFICÁȚIE s. (BOT.) fructificare. (~ a unei plante.)

FRUCTIFICÁȚIE s.f. Fructificare. ♦ Proprietate a plantelor de a produce fructe; (p. restr.) proprietate a pomilor și a viței de vie de a da lăstari fertili. ♦ Perioada în care se formează fructele. [Gen. -iei. / cf. fr. fructification].

FRUCTIFICÁȚIE s. f. 1. proprietate a plantelor de a produce fructe; proprietate a pomilor și a viței de vie de a da lăstari fertili. 2. totalitatea organelor reproducătoare la criptogame. 3. perioadă în care se formează fructele. (< fr. fructification, lat. fructificatio)

FRUCTIFICÁȚIE ~i f. 1) v. A FRUCTIFICA. 2) Proprietate a plantelor de a face fructe. 3) Fază de formare a fructelor. [Art. fructificația; G.-D. fructificației; Sil. -ți-e] /<fr. fructification