16 definiții pentru fraudare
FRAUDÁ, fraudez,
vb. I.
Tranz. A săvârși o fraudă; a defrauda. [
Pr.: fra-u-] – Din
fr. frauder, lat. fraudare. FRAUDÁRE, fraudări,
s. f. Acțiunea de a frauda. [
Pr.: fra-u-] –
V. frauda. FRAUDÁ, fraudez,
vb. I.
Tranz. A săvârși o fraudă; a defrauda. [
Pr.: fra-u-] – Din
fr. frauder, lat. fraudare. FRAUDÁRE, fraudări,
s. f. Acțiunea de a frauda. [
Pr.: fra-u-] –
V. frauda. FRAUDÁ, fraudez,
vb. I.
Tranz. A defrauda. – Pronunțat: fra-u-.
fraudá (a ~) (fra-u-)
vb.,
ind. prez. 3 fraudeáză
*fraudáre (fra-u-)
s. f.,
g.-d. art. fraudắrii;
pl. fraudắri
fraudá vb. (sil. fra-u-), ind. prez. 1 sg. fraudéz, 3 sg. și pl. fraudeáză fraudáre s. f., pl. fraudări FRAUDÁ vb. v. defrauda, delapida, sustrage. FRAUDÁ vb. I. tr. A înșela, a fura pe cineva; a defrauda. [Pron. fra-u-. / < fr. frauder, it. fraudare].
FRAUDÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a frauda; înșelare, defraudare. [<
frauda].
FRAUDÁ vb. tr. a comite o fraudă; a defrauda. (< fr. frauder, lat. fraudare)
A FRAUDÁ ~éz tranz. (despre bunuri materiale) A păgubi prin fraudă. [Sil. fra-u-] /<fr. frauder, lat. fraudare *fraudéz v. tr. (lat. fraudare). Rar. Înșel, frustrez: a frauda vama. V. intr. Comit fraude: a frauda la un examin.
frauda vb. v. DEFRAUDA. DELAPIDA. SUSTRAGE. Fraudare dex online | sinonim
Fraudare definitie
Intrare: frauda
frauda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: fraudare
fraudare substantiv feminin