extermináție s. f. (sil. -ți-e-), g.-d. art. extermináției; pl. extermináții

EXTERMINÁȚIE s.f. Exterminare. [Gen. -iei, var. exterminațiune s.f. / cf. fr. extermination, lat. exterminatio].

*exterminațiúne f. (lat. exterminátio, -ónis). Acțiunea de a extermina. – Și -áție, dar maĭ des -áre.