Dicționare ale limbii române

2 intrări

25 definiții pentru estompare

estompa [At: NEGULICI / V: (înv) ext~ / Pzi: ~pez / E: fr estomper] 1 vt A trece cu estompa peste un desen pentru a potrivi intensitatea umbrelor și trecerea gradată la lumină. 2 vt (Pex) A slăbi intensitatea unei culori sau a unor contururi. 3-4 vtr (Fig) A (se) face vag. 5-6 vtr (Fig) A (se) diminua. 7 vr A înceta (total sau parțial) să mai existe Si: a dispărea, a se pierde, a se șterge.
estompare sf [At: CAZABAN, V. 32 / Pl: ~pări / E: estompa] 1 Trecere cu estompa peste un desen pentru a potrivi intensitatea umbrelor și trecerea gradată la lumină. 2 (Pex) Slăbire a intensității unei culori sau a unor contururi. 3 (Fig) Diminuare. 4 Dispariție (totală sau parțială).
extompa v vz estompa
ESTOMPÁ, estompez, vb. I. Tranz. A trece cu estompa peste un desen pentru a potrivi intensitatea umbrelor și trecerea gradată la lumină; p. ext. a atenua, a umbri, a slăbi intensitatea unei culori sau a unor contururi. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) face vag, imprecis, a (se) învălui, a (se) diminua. – Din fr. estomper.
ESTOMPÁRE, estompări, s. f. Acțiunea de a (se) estompa și rezultatul ei. – V. estompa.
ESTOMPÁ, estompez, vb. I. Tranz. A trece cu estompa peste un desen pentru a potrivi intensitatea umbrelor și trecerea gradată la lumină; p. ext. a atenua, a umbri, a slăbi intensitatea unei culori sau a unor contururi. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) face vag, imprecis, a (se) învălui, a (se) diminua. – Din fr. estomper.
ESTOMPÁRE, estompări, s. f. Acțiunea de a (se) estompa și rezultatul ei. – V. estompa.
ESTOMPÁ, estompez, vb. I. Tranz. A trece cu estompa peste un desen pentru a potrivi intensitatea umbrelor; p. ext. a atenua, a diminua, a slăbi (intensitatea unei culori sau a unor contururi). Adina Buhuș își potrivea pălăria în fața oglinzii, estompa cu puful roșul din pomeții obrajilor. C. PETRESCU, O. P. II 216. Fumul... se destramă la fiece deschidere de ușă, estompînd figurile și liniile ca într-un vis. ANGHEL, PR. 190. ◊ Fig. [Scriitorii] trebuie să combată cu intransigență influențele ideologiei dușmane care caută să estompeze conflictele din realitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 300, 2/6.
ESTOMPÁRE, estompări, s. f. Acțiunea de a estompa și rezultatul ei; p. ext. ștergerea, umbrirea contururilor; fig. formă cu conturul vag. În estompările de basm ale apusului, scorbura aceasta pare o monstruoasă gură de balaur. BOGZA, C. O. 13. Adina Buhuș i-a apărut materializată din estomparea viorie. C. PETRESCU, O. P. I 80. Deasupra unei estompări ușoare de nori, o zării [pe pasăre] deslușindu-se tot mai mult, din desimea zării. CAZABAN, V. 32.
estompá (a ~) vb., ind. prez. 3 estompeáză
estompáre s. f., g.-d. art. estompắrii; pl. estompắri
estompá vb., ind. prez. 1 sg. estompéz, 3 sg. și pl. estompeáză
estompáre s. f., g.-d. art. estompării; pl. estompări
ESTOMPÁ vb. 1. a se șterge. (Conturul i s-a ~.) 2. v. voala.
ESTOMPÁRE s. 1. ștergere. (~ contururilor.) 2. v. voalare.
A estompa ≠ a reliefa, a sublinia
ESTOMPÁ vb. I. tr. A potrivi umbrele unui desen cu o estompă; (p. ext.) a umbri ușor contururile. ♦ tr., refl. (Fig.) A (se) atenua, a (se) diminua. [< fr. estomper].
ESTOMPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) estompa și rezultatul ei; atenuare, umbrire a contururilor. [< estompa].
ESTOMPÁ vb. I. tr. a potrivi, a atenua umbrele unui desen cu o estompă; (p. ext.) a umbri ușor contururile. II. tr., refl. (fig.) a (se) face vag, a (se) diminua; a (se) voala. (< fr. estomper)
A ESTOMPÁ ~éz 1. tranz. 1) (desene) A potrivi cu o estompă. 2) (contururile unui desen) A slăbi în intensitate, dotând cu o umbră imprecisă. 3) fig. A face să se estompeze. /<fr. estomper
A SE ESTOMPÁ mă ~éz intranz. (despre imagini) A deveni mai puțin intens; a se face vag; a se dilua; a slăbi; a se amortiza; a se atenua. /<fr. estomper
estompà v. 1. (la pictură) a desena cu estompa; 2. fig. a atenua, a Îndulci: a estompă o povestire prea crudă.
*estompéz v. tr. (fr. estomper). Întind cu estompa creĭonu pe hîrtie.
ESTOMPA vb. 1. a se șterge. (Conturul i s-a ~.) 2. a se voala. (Vocea i s-a ~.)
ESTOMPARE s. 1. ștergere. (~ contururilor.) 2. voalare. (~ vocii.)

Estompare dex online | sinonim

Estompare definitie

Intrare: estompa
estompa verb grupa I conjugarea a II-a
extompa
Intrare: estompare
estompare substantiv feminin