Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru egutor

egutór sn [At: DT / Pl: ~oáre / E: fr égouttoir] (Teh) 1 Cilindru cav la mașina de format plăci din fibră, care servește la stoarcerea apei din material. 2 Dispozitiv cu o sită metalică servind la stoarcerea celulozei.
EGUTÓR, egutoare, s. n. Cilindru gol în interior, cu o manta de sită de metal, care presează banda de material pe sita plană a cutiilor aspiratoare la mașinile de fabricat hârtie, pentru a o stoarce de apă și pentru a o netezi. – Din fr. égouttoir.
EGUTÓR, egutoare, s. n. Cilindru gol în interior, cu o manta de sită de metal, care presează banda de material pe sita plană a cutiilor aspiratoare la mașinile de fabricat hârtie, pentru a o stoarce de apă și pentru a o netezi. – Din fr. égouttoir.
egutór s. n., pl. egutoáre
egutór s. n., pl. egutoáre
EGUTÓR s.n. Cilindru cav la mașina de format plăci de fibră, care servește la stoarcerea apei din material. ♦ Dispozitiv cu o sită metalică servind la stoarcerea celulozei. [< fr. égouttoir].
EGUTÓR s. n. 1. cilindru gol, cu o sticlă din metal, care stoarce și netezește materialul în cutiile aspiratoare ale mașinilor de fabricat hârtie. 2. suport pentru scurs vesela, brânzeturile. (< fr. égouttoir)
EGUTÓR ~i m. (la mașina de fabricat hârtie) Cilindru care servește pentru egalizarea prealabilă a suprafeței pastei de hârtie și pentru imprimarea și desecarea filigranelor. /<fr. égouttoir

Egutor dex online | sinonim

Egutor definitie

Intrare: egutor
egutor substantiv neutru