efeboíd adj. m. (sil. -bo-id), pl. efeboízi; f. sg. efeboídă, pl. efeboíde

EFEBOÍD, -Ă adj. cu înfățișare de adolescent. (< fr. éphéboïde)

EFEBO- „adolescent, tînăr”. ◊ gr. ephebos „adolescent” > fr. éphébo-, germ. id., engl. id., it. efebo- > rom. efebo-. □ ~crazie (v. -crazie), s. f., sindrom caracterizat prin dureri de cap persistente, asociate cu tulburări endocrine; ~filie (v. -filie1), s. f., atracție homosexuală către adolescenți; ~geneză (v. -geneză), s. f., 1. Totalitatea transformărilor care se produc în organism în timpul pubertății. 2. Dezvoltare aberantă și spontană a unei celule germinative mascule, provocînd teratom testicular sau corioepiteliom. 3. Dezvoltare a gametului vegetal mascul, fără fecundare prealabilă; ~id (v. -id), adj., cu aspect de adolescent; ~logie (v. -logie1), s. f., știință a modificărilor structurale și funcționale ale pubertății masculine.