ectrogeníe sf [At: D. MED. / Pl: ~ii / E: fr ectrogénie] (Med) Malformație cauzată de dezvoltarea incompletă a unor organe.

ectrogeníe s. f., g.-d. art. ectrogeníei

ECTROGENÍE s.f. (Med.) Malformație cauzată de dezvoltarea incompletă a unor organe. [Gen. -iei. / < fr. ectrogénie, cf. gr. ektroma – avorton, gennan – a naște].

ECTRO- „malformație, lipsă”. ◊ gr. ektroo „a avorta” > fr. ectro-, engl. id., germ. ektro- > rom. ectro-. □ ~dactilie (v. -dactilie), s. f., lipsa congenitală a unuia sau a mai multor degete; ~gen (v. -gen1), adj., (despre substanțe) care provoacă o malformație; sin. teratogen; ~genie (v. -genie1), s. f., malformație produsă de dezvoltarea incompletă a unor organe; ~mel (v. -mel1), s. m., monstru care prezintă ectromelie; ~melie (v. -melie), s. f., malformație care constă în lipsa congenitală a unui membru; ~podie (v. -podie), s. f., lipsa congenitală, totală sau parțială a unui picior.